Ascuns în casă,
şezând la birou.
Asta e imaginea mea
pe care o văd acum.
Pe geam, loveşte
sorele cu blândeţe,
Iară gândul îmi
zboară doar la tine;
Nu ştiu de ce, te
văd
La umbră, la soare,
la deal, la vale...
Şi de fiecare dată
îmi zâmbeşti.
Îmi zâmbeşti cu
ochii, îmi zâmbeşti cu gura
Îmi zâmbeşti cu
fiecare mişcare a întregului tău chip.
Te-am zărit şi azi,
dar nu ştiu ce să-ţi spun, să par normal...
Dar gândurile-mi
joacă feste. Mintea mea şi realitatea
Îmi sunt adesea, ca
două soacre.
De fiecare dată
când te văd, îmi place căci simt un fior.
De fiecare dată
când cânt... să cred că îţi cânt ţie.
De fiecare dată
când visez, să îmi apari alături zâmbitoare.
Acum, pe plapuma
dimineţii mă aştern, cu ochii
La o nouă zi...
No comments:
Post a Comment