Eu cred, să ştii

Şi unii îmi spun că viaţa nu-i deloc uşoară

Atunci, când cazi şi te loveşti, şi şti că o să doară...

Dar alţii îmi spui că dragostea e o povară, şi atunci vreau

Şi vreau să fiu mereu, să fiu eu,

omul care aduce zâmbete.

Sunt zile când şi eu mă tem, şi ştiu că mi-am pierdut speranţa.

Dar mă trezesc de dimineaţă, şi îmi spun:

„Viaţa ta e mai de preţ, şti bine!” si profit să spun că e aşa.

Omule,

tu faci ce vrei şi de mă crezi sau nu, doar

Tu vei şti... Eu nu voi renunţa nicicând, am să merg,

şi unde am să aud ceva, sau zice cineva

E viaţa mea şi nimeni nu pătrunde dincolo de ea

Decât dacă eu, sunt cel ce vrea.

Până la capăt, mai e ceva de mers, zâmbesc la gândul

Că voi trece peste-orice, oricât de greu va fi.

Eu cred, că voi reuşi!