Spalat de valuri de matase, infipte ace
In petale afide de trandafir... gingas, rupestru, muschi meschin.
Dincolo de cer, pe albe vai de nori incaruntiti
Un zambet cald, de nufar sihastru... suspina adanc,
Cu o rasuflare de ger arid... sfarm grile albe de hartie pala.
Culoare siva din subconstient; fir de girus muritor,
Fii dincolo de falsele genune, uitate-n papirusuri stravechi.
Expresia fada, de pe chipul supt de nevoi
Rasul, haz de necaz, plans, glas nestins... prea multa vorbarie.
Anonim, esti fagure uscat, esti coaja de alun stricat!
N-ai tertip sa-ti faci un chip de ceara.
Acum sed serviabil pe batrana canapea, din sufragerie.
Persiflandu-mi gandurile maligne... caci am iubit
Iubesc si ura, frica, teama... greu de crezut, ca ma gandesc
Si acum,
La lucrurile pe care obisnuiam sa le facem...
Ma gasesc, din timpuri vechi, gandindu-ma la noi
Cantand, cu luna, pentru amandoi...
No comments:
Post a Comment